marți, 26 mai 2009

Erechteion


Erechteionul ridicat între 421 – 406 î. Hr. decorează partea nordică a Acropolei – casa zeilor şi centrul religios al Atenei. Grupul de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil că se află pe locul fostului palat al regelui atenian Erechteion. Distrus de asaltul perşilor. Acest templu a fost închinat zeiţei Atena, zeului Poseidon şi lui Erechteion.

Partea principală a construcţiei o

constituie un templu ionic care adăpostea

statuia zeiţei Atena, cioplită în lemn. La

aceasta s-au alăturat sala cariatidelor, iar în

partea nordică, o sală mai mare cu coloane

ionice. Una din cariatidele din marmură a

ajuns la British Museum din Londra. Restul

cariatidelor sunt expuse în muzeu din cauza

poluării. La locul original se află doar

copii ale acestora.

Sistemul de coloane ionice exemplificat de Erechteion – s-a dezvoltat concomitent cu cele dorice, din piciorul inelat al coloanei înălţându-se un trunchi cioplit. Partea cioplită este legată de capitel printr-o concavitate semisferică, pe care se află o bandă decorată cu sculpturi ovoidale (ova), terminată cu o placă mărginită pe două părţi cu spirale (voluta). Capitelurile sunt prinse cu o placă protectoare (abacus) de grindă.

Coloanele ionice simbolizează frumuseţea şi supleţea trupului feminin.






Parthenon






Partenonul (Parthenon, în greaca veche: Παρθενών) este templul dedicat zeiţei Athena Parthenos, ridicat pe acropola Atenei, capodoperă a arhitecturii greceşti.

Partenonul a fost construit din iniţiativa lui Pericle, între anii 447 î.Hr. şi 432 î.Hr.

Este opera lui Fidias, asistat de arhitecţii Ictinos şi Callicrate şi de sculptorii Agoracritos şi Alcamene.


Partenonul este un templu în stil doric, alcătuit dintr-o "cella", în care era păstrată statuia zeiţei Atena, din pronaos şi "opisthodom" (tezaur), întregul edificiu fiind înconjurat de coloane.

Construit din marmură de Pentelic[1], Partenonul era bogat decorat cu reliefuri realizate de Fidias şi de colaboratorii săi.

Statuia zeiţei, opera lui Fidias, înaltă de 12 m., era realizată din aur şi din fildeş; frontonul de răsărit reprezenta naşterea Atenei, iar cel de apus disputa dintre Poseidon şi Atena pentru stăpânirea Aticii.

Metopele înfăţişează lupta zeilor cu titanii, lupta dintre lapiţi şi centauri şi luptele atenienilor cu amazoanele.

În interiorul "cellei", o lungă friză reprezintă procesiunea panateneelor.

Cele mai multe din sculpturile Partenonului se păstrează azi la British Museum.