Amsterdam - Rijksmuseum

Rijksmuseum [rɛiks-mjuˈziːəm] (în traducere: Muzeul Regal) este un muzeu național din Țările de Jos, aflat în Amsterdam, pe Museumplein. Rijksmuzeum este dedicat artelor, tehnicii și istoriei. Are în posesie o mare colecție de picturi din secolul de aur olandez precum și o bogată colecție de artă asiatică.
Rijksmuseum Research Library (Biblioteca de Cercetare Rijksmuseum) aparține și ea de Rijksmuseum, fiind cea mai mare bibliotecă publică de cercetare a istoriei artei din Țările de Jos.
Muzeul a fost fondat în 1800, la Haga, pentru a expune colecțiile conducătorilor locali (stadhouder). A fost inspirat după model francez. La acea vreme era cunoscut sub denumirea de Galeria Națională de Artă (neerlandeză Nationale Kunst-Gallerij). În 1808 muzeul a fost mutat la Amsterdam din ordinul regelui Louis Napoleon, fratele lui Napoleon Bonaparte. Picturile aflate în proprietatea orașului, cum ar fi Rondul de noapte (neerlandeză De Nachtwacht) de Rembrandt, au devenit parte a colecției muzeului.
În 1885 muzeul s-a mutat în actuala locație, construită de arhitectul olandez Pierre Cuypers. El a îmbinat elemente de stil gotic și renascentist. Muzeul are o poziție proeminentă pe Museumplein și se învecinează cu Muzeul Van Gogh și Muzeul Stedelijk. Clădirea sa este bogat decorată cu motive ce fac referiri la istoria artei Țărilor de Jos. Pictura Rondul de noapte de Rembrandt are sala sa încă din 1906. Din 2003 muzeul a intrat în restaurație, dar capodoperele sunt în continuare oferite privirilor publicului.
Colecția de picturi include lucrări de artiști precum: Jacob van Ruysdael, Frans Hals, Jan Vermeer van Delft, Rembrandt van Rijn și ale copiilor lui Rembrandt.

Pictura de Frans Hals: Betivanul vesel

Capodopera lui Rembrandt: Logodnica evreica

Rembrandt: Sindicii postavarilor

Rembrandt Autoportret

Vermeer Laptareasa

Rondul de noapte

Începând din 2005, muzeul este închis pentru renovare în proporție de 95%, dar picturi din colecția sa permanentă sunt expuse într-o expoziție specială numită The Masterpieces (Capodoperele) în recent renovata aripă Philips.

Amsterdam

Amsterdam este capitala oficială a Olandei însă instituțiile fundamentale ale statului, Curtea supremă de justiție, guvernul și parlamentul își au sediul în Haga.
Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda. Data exactă la care Amsterdam a primit drepturile de oraș este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306.
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită mai ales comerțului pe care îl practica cu orașele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat, Amsterdam devenind un oraș de pelerinaj până la convertirea populației la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam devine unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Din portul orașului, plecau vase comerciale spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele rețelei mondiale de comerț.
Secolele XVII și XIX au însemnat declinul prosperității. Războaiele cu Anglia și Franța și-au pus amprenta pe economia orașului. În timpul războaielor napoleoniene averea orașului a atins punctul minim, însă, odată cu formarea Regatului Țărilor de Jos în 1815, lucrurile încep ușor să se amelioreze.
După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție intre sat și oraș, de aceea Amsterdamul este azi o comună.
Sfârșitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a orașului Amsterdam. Au fost construite muzee noi, o stație de tren și Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale lumii. În această perioadă, revoluția industrială ajunge în Amsterdam. Se construiește Canalul Amsterdam-Rin, pentru a oferi orașului legătură directă cu Râul Rin, și canalul care oferea portului o legătură mai scurtă cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătățit considerabil comunicațiile orașului cu restul continentului.

Opera

 Unul din faimoasele canale

 ....si poduri

 

 

 

 

 Venetia Nordului

 

 

 

 

 

Piata Albert Cuyp - cea mai mare piata in aer liber din Europa

 

 

 

By night

 

Branza?!?!

 

 

O straduta din Red District

Amsterdam - Muzeul diamantelor

 

 

Un muzeu mic şi elegant oraganizat de către un important comerciant de pietre preţioase din Amsterdam - Diamantele Coster. O expoziţie interesantă care a fost vizualizată prin toate mijloacele multimedia moderne. Muzeul este situat, în mod convenabil, în apropierea Muzeului Rijks şi Van Gogh.

 

 

Amsterdam - Noua Biserica

Biserica dateaza din secolul al XIV-lea insa a fost denumita „noua” in raport cu Biserica Veche (Oude Kerk), cele doua rivalizand pentru titlul de cea mai impozanta biserica din oras. Constructia in stil gotic a fost initiata de Frederick, Episcop de Utrecht pe un teren care era la vremea aceea livada unui bancher de la curtea lui William al VI-lea.

In decursul existentei sale, biserica a fost distrusa in mai multe incendii, ca cele din 1321, 1452 si 1645. Dupa ultimul incendiu, lucrarile de restaurare au fost conduse de Jacob van Campen, care a imprimat bisericii usoare accente renascentiste.

Biserica gazduieste mauzoleul celui mai mare erou naval din istoria orasului, Amiralul Michiel de Ruijter, care a murit in timpul bataliei de la Messina din 1676. De altfel, si alte figuri proeminente ale orasului sunt inmormantate in aceasta biserica, de exemplu poetii Joost van den Vondel si Pieter Cornelisz Hooft.

Acesta este totodata si locul de incoronare al regilor si reginelor Olandei, traditie inceputa in 1814 cu William I. Printesa Juliana a fost incoronata in aceasta biserica in 1948 iar fiica sa Beatrice a fost incoronata pe 30 aprilie 1980.

Printre cele mai spectaculoase atractii din interiorul bisericii se numara paravanul din bronz unde canta corul, orga din aur masiv (ce dateaza din 1645) si cele 75 de ferestre cu vitralii, dintre care una inca mai are vitraliul original din 1650.

In ziua de azi biserica nu mai are functii religioase, ci este folosita in principal pentru expozitii, concerte de orga, conferinte sau dezbateri. Biserica este deschisa si turistilor iar programul de vizitare este in general intre orele 10 si 18 (joia biserica este cateodata deschisa pana la orele 22). Pretul unui bilet este de 10 euro (7.5 euro pentru copiii pana in 15 ani si liber pentru copiii pana in 6 ani). Atunci cand au loc expozitii speciale, tarifele de intrare si programul pot varia insa. Un colt al bisericii a fost chiar amenajat intr-o mica cafenea ('t Nieuwe Kafé), care se intinde pana in piata.

Amsterdam - Biserica veche

Oude Kerk este cea mai veche clădire din Amsterdam. Această biserică este situată în vechiul cartier, destinat depozitelor în epoca medievală, denumit Oude Zijde (Oraşul Vechi). Lucrările la această casă parohială datează din secolul al XIII-lea. Iniţial biserica a fost construită pentru comunităţile de pescari din Amsterdam. De asemenea, biserica a funcţionat şi ca han pentru săraci. Stilul construcţiei este gotic. Chiar dacă a suferit numeroase modificări, turnul bisericii şi o capelă ataşată au rezistat până în zilele noastre.

Amsterdam - Muzeul Ons'Lieve Heer op Solder

 Domnul nostru din  mansarda este unul dintre cele mai vechi muzee și  mai remarcabil din Amsterdam. În spatele fațadei caracteristică a casei de canal se află, in  mare parte originala din secolul 17, o biserică complet ascunsa. Această biserică ascunsa "în mansarda" a fost construita în timpul Reformei, cand  catolicilor li s-a interzis să dețină biserici.

Amsterdam - Palatul Regal

Una dintre cele mai impozante cladiri ce domina piata centrala din Amsterdam este Palatul Regal (sau Koninklijk Paleis in olandeza), construit initial pentru a servi drept primarie orasului.
La acea vreme, era cea mai mare si mai costisitoare primarie din Europa
Ridicata in 1665 pe locul fostei primarii (mistuita de un incendiu), cladirea ii este atribuita arhitectului Jacob van Campen care a folosit ca sursa de inspiratie tema Romei Antice. Timp de un secol, palatul a fost sediul Guvernului olandez iar in 1808 a fost transformat in resedinta regala de catre fratele lui Napoleon, Louis Bonaparte. Doi ani mai tarziu, cand Louis a fost obligat sa abdice, palatul a revenit noului rege, William I care l-a daruit din nou Primariei orasului. Cum Primaria nu putea face fata costurilor de intretinere destul de ridicate, Regele a ramas ca oaspete la palat. Din 1936, Koninklijk Paleis a intrat in posesia statului olandez, fiind folosit de catre familia regala doar pentru ceremonii oficiale.

 Desi exteriorul palatului poate parea putin sumbru, interiorul a fost bogat decorat pentru a reflecta mandria unui oras comercial infloritor in timpul Secolului de Aur. In centru, se afla Sala Mare, special conceputa ca o schema a universului ce are in centru orasul Amsterdam, reprezentat prin simboluri tipice: pasari, pesti, fructe. Pe unul dintre pereti veti vedea un ceas mare setat sa arate mereu ora 11, sugerand ca justitia este posibila chiar si in ultimul ceas. Aceasta sala impunatoare este si locul care a gazduit nunta Reginei Beatrice a Olandei cu Claus von Amsberg in 1966.

 

Alte sali cu un rol important in cadrul palatului sunt Sala de Judecata, unde judecatorii obisnuiau sa se intalneasca pentru a pronunta sentintele cu moartea, balconul de unde obisnuiau sa se faca anunturile publice importante sau sala de consiliu decorata cu picturi murale elaborate.

Utrecht

Utrecht este un oraș în Olanda, reședința provinciei Utrecht. Este al patrulea oraș ca mărime și populație din această țară.

Utrecht este celebru pentru Domul său, aflat în centru. Este de asemenea un important nod feroviar. Universitatea din Utrecht este cea mai mare universitate neerlandeză. În primul secol, împăratul roman Claudius a construit o fortificație din lemn și pământ pe malul Rinului. Aceasta făcea parte dintr-o linie de apărare pe granița de nord a imperiului roman, numită limes. Se afla pe locul actual al "Pieții Domului" (Domplein) și se numea "Traiectum". Cu această fortificație, ruta de comerț dintre Köln și Anglia a putut fi apărată și controlată. Între anii 50 și 275, Traiectum a fost reconstruit de patru ori. După plecarea romanilor, au luptat francii și frizianii un timp lung pentru fortificația Traiectum. Zidul rămas devenea o cetate.

Rotterdam

Rotterdam este un oraș portuar, în provincia Olanda de Sud, Țările de Jos. Are 616.250 locuitori în orașul propriu-zis și aproximativ 1.211.523 în zona metropolitană. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor orașe din vestul Țărilor de Jos într-o singură aglomerare: Randstad Holland (7.100.000 locuitori din Amsterdam - Haarlem - Haga - Rotterdam - Utrecht).
Așezarea de pe malul râului Rotte este locuită din jurul anului din anul 900. Rotterdam este unul dintre porturile de plecare pentru marile transatlantice, care îmbarcau pasageri la Koop van Zuid, cartier aflat azi în plină restructurare. Rotterdam a fost fondat la mijlocul secolului al XIII-lea după ce a fost construit un baraj pe râul Rotte, pe partea prezentei Hoogstraat. Rotterdam a primit drepturi oficiale de municipiu pe 7iulie 1340 din partea lui William al II-lea, duce de Bavaria și conte de Hainaut, Zeeland și Olanda.De-a lungul secolelor Rotterdam a evoluat dintr-un sătuc de pescuit într-un centru internațional de comerț, transport, industrie și distribuție.

Podul Erasmus

Una din multele biserici

 

"Cuburile"

 

În timpul celui de al doilea război Mondial, armata germană a invadat Olanda pe 10 mai 1940. Adolf Hitler a sperat cucerirea Țărilor de Jos într-o singură zi, dar acesta a întâmpinat o rezistență neașteptată. Armata olandeză a capitulat într-un final pe 15 mai 1940, dar centrul orașului Rotterdam a fost efectiv distrus de către bombardamentele germane. Tocmai din această cauză nu au rămas multe construcții de dinaintea războiului în această parte a orașului. După război, cea mai mare importanță i s-a acordat reconstrucției a ceea ce a fost distrus, iar în ziua de azi un nou și modern oraș s-a ridicat din cenușă.