marți, 14 iulie 2015
Histria
Se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri si bastioane, care închidea de la vest către lacul Sinoe suprafaţa mai mică a oraşului roman târziu de circa 7 ha (cuprinzând fosta acropolă a oraşului grecesc Acolo pot fi văzute ruinele conservate ale templelor greceşti din zona sacră, străzi pavate şi cartiere de locuinţe sau ateliere, mai ales romane, terme, basilici civile şi creştine şi, în centrul oraşului, una dintre cele mai mari basilici creştine din regiune (de circa 50 m lungime), datând din secolul VI d.C.
duminică, 6 septembrie 2009
Histria
Cetatea grecească Histria a fost cel mai vechi oraş atestat de pe actualul teritoriu al României. A fost întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î.C. (după istoricul Eusebius) sau 630 î.C. (după Skymnos) şi distrusă prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave. Ruinele cetăţii, pe malul lacului Sinoe, pot fi vizitate şi astăzi.
Se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri si bastioane, care închidea de la vest către lacul Sinoe suprafaţa mai mică a oraşului roman târziu de circa 7 ha (cuprinzând fosta acropolă a oraşului grecesc Acolo pot fi văzute ruinele conservate ale templelor greceşti din zona sacră, străzi pavate şi cartiere de locuinţe sau ateliere, mai ales romane, terme, basilici civile şi creştine şi, în centrul oraşului, una dintre cele mai mari basilici creştine din regiune (de circa 50 m lungime), datând din secolul VI d.C.
duminică, 16 august 2009
Edificiu Roman cu Mozaic , Constanta




Situat pe Faleza de Sud-Vest a peninsulei Constantene,pe care s-a dezvoltat orasul roman Tomis,in imediata apropiere a muzeului de Istorie Nationala si Arheologie,edificiul cu mozaic a fost descoperit in anul 1959,cu prilejul unor lucrari edilitare,fiind unul dintre cele mai vaste ansambluri arhitectonice din epoca romana cunoscute in Dobrogea. Constructia ocupa trei din cele patru terase,in care era amenajata faleza portului in antichitate. Prima terasa este situata la nivelul actual al Pietei Ovidiu si asigura legatura cu una din pietele publice ale orasului antic. Urmatoarele doua terase corespund corpului principal al edificiului, de forma unui trapez alungit,dezvoltat pe doua nivele-cel superior fiind reprezentat de sala cu pavimentul de mozaic ca magazii-depozite pentru marfuri. Ultima terasa era situata la nivelul cheiurilor portului antic si cuprindea inca o serie de magazii boltite,acoperite astazi de nivelul modern de calcare.
Pavimentul de mozaic ,cu o suprafata de peste 2000 m patrati-unul dintre cele mai mari de pe intregul teritoriul fostului imperiu-este realizat din pietricele(tesserae) de diferite culori:alb,rosu,negru,verde-albastrui,galben-ocru. Se compune din doua parti distincte: chenarul care inconjoara sala ,format din benzi de motive geometrice si vegetale stilizate,frunze de iedera,funie simpla sau funie tripla(nodul lui David),valuri stilizate si partea centrala,formata din cercuri inscrise in patrate,splendid decorate cu vase stilizate de tip kantharos,arme(securi duble,scuturi),forme geometrice(dreptunghiuri si romburi).
Sala monumentala era folosita ca loc de reuniune de catre oficialitatile cetatii sau de catre negustorii care incheiau tranzactiile comerciale. Construit cel mai probabil in sec al IV - lea ,acest impresionant edificiu a suferit mai mult distrugeri pe parcursul veacurilor urmatoare,cel mai important fiind cutremurul de pamant care a distrus definitiv pavimentul si boltile,probabil pe parcursul sec V sau la inceputul sec VI-lea.
Cetatea de la Adamclisi




La nord-vest de comuna Adamclisi,in mijlocul colinelor de la originea vaii Urluia,pe un platou,se gaseste celalalt grup de vestigii romane :Cetatea Tropaeum Traiani ale carei ruine au fost cercetate si identificate de Grig.Tocilescu prin anii 1891-1909,apoi de V.Parvan in anul 1911.
Considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei si construita in acelasi timp cu Monumentul comemorativ,cetatea era locuita de familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice ale lui Traian si au fost colonizati aici.Orasul ajunsese la rangul de « municipium »pe vremea imparatului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goti a trebuit sa fie reconstruit din temelii asa cum arata o inscriptie din anul 316,prin grija imparatului Constantin cel Mare.Cu acest prilej orasul a fost inzestrat cu noi ziduri de aparare masive,dar neputind rezista totusi atacurilor distrugatoare ale avarilor (anul 587),el a fost definitiv parasit si a disparut de pe scena istoriei,dupa o existenta de peste cinci secole.
Tropaeum Traiani Adamclisi




La nord de comuna Adamclisi ,intr-o zona de coline impadurite,se afla “Monumentul triumfal adica resturile aflate inca in picioare din vestitul Tropaeum Traiani.Tot aici se afla si resturi din mauzoleul roman si altarul antic care impreuna cu metopele,trofeul si frizele cu creneluri provenite de la monumental comemorativ,sunt amenajate muzeistic.
Construit in cinstea imparatului Traian,in anii 106-109,ca omagiu pentru infringerea coalitiei formata din geto-daci,buri si sarmati,in urma luptelor purtate de romani cu acestia in anul 102,monumental comemorativ Tropaeum Traiani este un autentic izvor de informatii despre evenimentele din istoria veche a poporului roman.
Monumentul triumfal avea o inaltime de 39 m,o forma circulara cu un diametru de 38 m,fiin alcatuit dintr-un nucleu cilindric de dimensiuni apreciabile (12,6 m inaltime ; 31 m diametru),construit din zidarie bruta,inconjurat la baza de o platforma circulara cu 7 trepte de piatra ;nucleul ers imbracat in blocuri de piatra care se continuau cu un rind de metope in numar de 54 (din care pina astazi s-au pastrat numai 49),sculptate in basorelief cu scene din timpul luptelor cu geto-dacii.
Deasupra metopelor se afla o friza cu 26 de creneluri (din care s-au pastrat numai 23) sculptate si ele in basorelief si alcatuind coronamentul nucleului circular.
Deasupra nucleului se inalta un acoperis tronconic imbracta in solzi de piatra,precum si un soclu hexagonal inalt de 6 m,care sustinea “trofeul” propriu-zis,adica un trunchi imbracat in armura clasica,cu armele de lupta,avind la picioare arme si prizonieri sculptati tot in piatra.Pe una din fetele soclului hexagonal a fost descifrata o inscriptie din care rezulta ca monumental are inchinat “Zeului Marte,razbunatorul” de catre “Nerva Traian August,imparat si cezar,invingatorul germanilor si dacilor,fiul divinului Nerva,mare preot,pentru a XIII-a oara tribun,pentru a VI-a oara imparat,pentru a V-a oara consul,parintele patriei.”





















