sâmbătă, 15 martie 2014

Viena - Palatul Lichtenstein

Construcţia palatului urban Liechtenstein a început în 1691 sub conducerea lui Dominik Andreas Graf Kaunitz după planurile lui Enrico Zuccalli. În 1694, principele Johann Adam Andreas I de Liechtenstein a trasat sarcina încheierii construcţiei lui Domenico Martinelli, care a realizat pe faţada dinspre Bankgasse primul portal baroc monumental din Viena. Principele Alois II de Liechtenstein a transformat palatul între anii 1836 şi 1847 în stilul „celui de-al doilea rococo", acesta fiind cel mai timpuriu şi mai important interior în acest stil din Viena. Clădirea a fost vestită în secolul al 19-lea şi datorită tehnicii sale sofisticate: lift pentru patru etaje, sistem de comunicare vocală cu tuburi pentru corespondenţă din cauciuc şi mătase, încălzire cu aer cald cu suflante integrate artistic în tapetul de pe pereţi. În timpul celui de-al doilea război mondial palatul a fost deteriorat grav de bombe şi de un avion care s-a prăbuşit pe acoperiş. Reparaţiile au putut avea loc abia în anii 1974/76 din cauza pierderilor financiare masive ale familiei şi din cauza evenimentelor care au urmat războiului.


Viena - Palatul si gradinile Belvedere

Palatul Belvedere din Viena se află în mijlocul unui parc splendid. Palatul a fost construit pentru Eugen de Savoia, de către J.L. von Hildebrandt, un foarte cunoscut arhitect baroc al perioadei respective. Belvedere înseamnă un loc din care se poate vedea frumusețea, iar Palatul Belvedere oferă o priveliște minunată asupra orașului vechi, din grădinile sale.

Istoric

Deși părinții săi erau născuți în Italia, Prințul Eugen era francez și cunoștea foarte bine Castelul Versailles. Fiind exilat de Ludovic al XIV-lea, Eugen a devenit comandant al Sfântului Imperiu Roman și împreună cu bunul său prieten Ducele de Marlborough, au învins mai apoi armatele lui Ludovic al XIV-lea fiind răsplătiți cu palate. Cei doi generali erau cunoscuți sub sintagma „un suflet în două trupuri”.
Domeniul Belvedere are două castele, unul mai mare construit între 1720-1722 și un al doilea mai confortabil construit între 1714-1716. Prințul Eugen a locuit în acesta din urmă. Grădinile unesc cele două palate și sunt amenajate cu bazine de apă, fântâni, sculpturi, trepte și mici cascade. Tema întregului ansamblu este călătoria omului din întuneric către lumina divină. După moartea Prințului Eugen în anul 1736, domeniul a intrat în proprietatea Habsburgilor.
Cele două palate găzduiesc muzee. În palatul în care a locuit Prințul Eugen se găsește Muzeul Austriac de Artă Barocă. În celălalt palat se află Galeria Austrică de Artă unde se găsesc tablouri din secolele XIX și XX.

Parcul

În 1803 a fost făcută, în parcul de la Belvedere, prima grădină alpină din Europa. Astăzi peste 4000 de plante originare din Alpi se găsesc aici. Cea mai bună perioadă din an pentru a vizita grădinile de la Belvedere



este primăvara sau la începutul verii, deoarece atunci înfloresc marea majoritate a plantelor ce se găsesc aici.
Adresa - Prinz Eugenstrasse, Viena, Austria
Deschis - Tot anul, zilnic de la răsărit la apus
Intrare - Accesul este gratuit.

Viena - Monumentul Holocaustului

 Situat in Judenplatz monumentul comemoreaza moartea celor 65000 de evrei austrieci morti in Holocaust.



Viena - Monumentul ostasilor sovietici

Un scut auriu cu secera şi ciocanul înconjurate de spice de grâu se odihneşte în mâna stângă a soldatului sovietic eliberator, care scrutează Viena din vârful unui obelisc înalt de 15 metri, în Piaţa Schwarzenberg. „Memorialul Armatei Roşii”, cum se numeşte oficial ansamblul statuar, domină această piaţă, fiind inaugurat în 1946, în memoria celor 17.000 de soldaţi sovietici care au murit în bătălia pentru Viena. Tot în acea perioadă, numele pieţei a fost schimbat în Stalinplatz.
În 1955, când trupele aliate s-au retras din Viena, iar Austria şi-a redobândit suveranitatea, s-a revenit la numele iniţial al pieţei. Tot atunci, osemintele soldaţilor sovietici care fuseseră înhumaţi pe locul memorialului au fost mutate într-un cimitir, iar un tanc rusesc care „decora” piaţa a fost, de asemenea, îndepărtat. Totuşi, Austria şi-a asumat, prin chiar tratatul care stă la baza statalităţii sale, sarcina de a îngriji memorialul pentru totdeauna.
Vienezii nu au fost niciodată încântaţi de acest monument, care este supranumit „Memorialul tâlharilor” sau „Monumentul violatorului necunoscut”. Date fiind aceste porecle, nu e greu de ghicit de ce ansamblul nu figurează în ghidurile turistice ale Vienei şi este frecvent vandalizat.


Viena - casa unde a locuit Eminescu

Imediat după sosirea sa la Viena, Eminescu a locuit în cartierul al nouălea, pe Porzellangasse nr.9. O placă comemorativă, amplasată acolo în mai 1951 de către Societatea Austriaco- Română, indică faptul că Eminescu locuise acolo în 1869. Cea mai mare parte a sejurului său vienez şi-o petrece totuşi în cartierul al treilea. Astfel, se ştie că poetul a locuit pe Radetzkystrasse, respectiv pe Dianagasse nr.8, împreună cu Samoil Isopesu şi Iancu Cocinski.


Linz



Linz este un oraș situat în nord-vestul Austriei, pe Dunăre, capitala Austriei Superioare (Oberösterreich). Cu o populație de 189.355 locuitori (1 ianuarie 2009) era al treilea oraș ca număr de locuitori din Austria. În 2009 a fost Capitală Europeană a Culturii.

Orașul a fost fondat de către romani, care l-au numit Lentia. Primele mențiuni ale orașului Linz (vechea Lentia) ca târg de schimb datează din anul 788. Datorită situării sale favorabile la răscrucea unor căi de comunicație, orașul de pe Dunăre a devenit, încă din secolul al X-lea, un important centru comercial. La început, a aparținut Bavariei Babenbergilor. În cele din urmă însă, Linzul împreună cu Austria Superioară a intrat în posesia Casei de Habsburg, care și-a ridicat aici o reședință.

Compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart a scris Simfonia a 36-a (1783) în Linz pentru un concert ce trebuia să aibă loc aici, lucrarea fiind astăzi cunoscută ca și Simfonia Linzului. Prima versiune a Simfoniei 1 în Do minor a lui Anton Bruckner este cunoscută ca și versiunea Linzului.


 Catedrala
 Coloana ciumei
Kellertheater
 Bunatati austriece
 Donau, Dunarea
 Primaria