Aflat in centrul Vienei, Palatul Hofburg, cu
cele 18 aripi, 54 de scari, 19 curti si in jur de 2600 de camere, a
servit drept resedinta imperiala pana in anul 1918. Astazi, acest vast
complex arhitectonic adaposteste pe langa muzee si colectii, destul de
numeroase, Scoala de Echitatie Spaniola si Biblioteca Nationala a
Austriei. In aripa „Leopold” se afla resedinta oficiala a presedintelui
Republicii. De-a lungul secolelor, palatul a suferit numeroase
extinderi, asa cum se vede din stilurile diferite ale ansamblului.
Constructia a inceput in 1275 sub regele Boemiei,
Ottokar al II-lea si a fost terminata sub Rudolf al II-lea de
Habsbourg. In urmatoarele secole nici un imparat nu a ocupat locul
folosit de predecesorul sau. Fiecare a incercat sa-si creeze propriile
apartamente si, in acest fel, sa largeasca intregul edificiu. In acest
palat au avut loc o serie de evenimente urmate de baluri somptuoase a
caror traditie se pastreaza si astazi, balurile avand loc in sala
„Reduta”. In timpul domniei lui Franz Joseph a fost construit Noul
Hofburg. Fatada acestuia este impodobita de 20 de statui reprezentand
episoade cruciale din istoria austriaca, cladirea gazduind Muzeul de
etnologie. Tot aici pot fi admirate cea mai mare colectie de arme din
lume, colectia de instrumente de muzica veche si muzeul de cultura
austriaca.
Mergand in directia Vechiului
Palat se ajunge in curtea interioara numita „In der Burg”, construita
de Imparatul Maximilian al II-lea, in 1545. Aici se inalta statuia
imparatului Franz I, reprezentat ca „Imparatul Augustus”, avand pe
soclu inscriptia latina: „amorem meum populis meis” (toata dragostea
mea pentru oamenii mei). Locul respectiv este supranumit „Curtea
elvetiana” pentru ca era „pazita” de trupele elvetiene ale Mariei
Tereza. Mentionata intr-un document din 1296 este restaurata in 1449.
Aripa numita Stelburg dateaza din secolul al XVI-lea si este folosita
in parte de Scoala de Echitatie Spaniola pentru creseterea cailor
lipitani. In aripa cancelariilor se afla cabinetele de lucru ale lui
Franz Joseph, iar apartamentele imparatesei Elisabeth se gasesc in zona
Amalientakt.
Comoara imperiala
(Schtzkammer) constituie o parte esentiala din Hofburg. Colectia
magnifica, de o valoare artistica inestimabila, provine din Comoara
Artistica (Kunskammer), fondata de imparatul Ferdinand I in 1533. A
fost imbogatita de-a lungul secolelor cu precadere de obiecte
colectionate de Casa de Habsburg.
Pe
poarta de la intrare se pot vedea initialele imparatului Carol al
VI-lea. Acesta a transferat comoara la parterul Vechiului Palat.
Colectia se imparte in comoara sacra si comoara laica, iar nucleul
central este constituit din Comorile Sfantului Imperiu Romano-Germanic
si coroana imperiala. Pot fi admirate de asemenea, bijuteriile
imparatesei Maria Tereza, obiecte de pret ale Ordinului Lanii de Aur,
emblemele arhiducilor austrieci si multe alte bijuterii. Impresionante
sunt, de asemenea, portretele in marime naturala ale lui Franz Joseph si
ale imparatesei Elisabeth, pictate de Winterhalter in 1865.
„Sfantul
Imperiu Romano-Germanic” n-a fost niciodata denumit astfel in mod
oficial. El se numea de fapt „Imperium Romanum” sau „Imperium sacrum”
si era definit ca succesor politic si spiritual al Imperiului Roman.
Ideea s-a concretizat odata cu incoronarea lui Carol cel Mare
(Charlemagne) de catre papa in anul 800, fara a exista insa consecinte
legale. Regele germanic era ales de electori si cu exceptia lui Carol al
VII-lea de Wittelsbach (1742-1745) doar familia Habsburg a avut acces
la tron. De aceea palatul Hofburg devine un simbol al puterii imperiale a
acestei dinastii care si-au pus amprenta pe istoria tarilor si a
intregului continent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu