Munchen - Palatul Nymphenburg

Castelul Nymphenburg ( în germană Schloss Nyphenburg ) este un castel construit în stil baroc în München, Bavaria, Germania.

Munchen - Marienplatz

 Marienplatz (Piața Maria), numită după coloana cu statuia Fecioara Maria din centrul pieței, cu noua și vechea primărie, atrăgătoare prin turnurile lor, în turnul principal al primăriei noi fiind adăpostit mecanismul cu statuete și clopoței (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care mișcă figurine care reprezintă scene medievale și este acționat la anumite ore.

Munchen

München este capitala landului (Bundesland-ului) Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.353.186 locuitori (2010). Se află pe râul Isar.
Numele orașului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor călugări proveniți de la mănăstirea Schäftlarn. Nu se cunoaște data exactă a fondării așezării. Prima atestare documentară datează din 1158 sub în latina medievală villa Munichen, în timpul lui Heinrich der Löwe (Henric Leul), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate și a fost fortificată.
În 1327, întreg orașul a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câțiva ani mai târziu de Ludovic IV, împărat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituție academică a orașului, Academia Bavareză de Științe, a fost fondată în 1759.
În 1806, a devenit capitală a regatului Bavaria. Douăzeci de ani mai târziu o altă prestigioasă instituție educațională, Universitatea Landshut, și-a pus bazele în München.
În 1882 în oraș a fost introdusă iluminarea electrică.

München a jucat un rol important în perioada nazistă, fiind numit de Hitler „capitala mișcării (naziste)” (Hauptstadt der Bewegung). Dar a fost și orașul unde Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), un grup de studenți, a format o mișcare antinazistă din iunie 1942 până în februarie 1943. Au fost arestați pentru că au distribuit manifeste la Universitatea din München.
Orașul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar în perioada postbelică a fost reconstruit după un plan meticulos.

Riga Art Nouveau

Oricum, in pragul secolului XX, arhitectura Rigai este puternic influentata de miscarea modernista ce facea furori in capitalele Europei apusene: Jugendstil, ori Art-Nouveau. Prin urmare, multi dintre artistii locali - in mare majoritate germani baltici - prefera reintoarcerea imagistica la perioada medievala ori renascentista prezenta in Germania. Altii prefera bombasticul si abundenta detaliilor pe fatade - in mare parte oameni de afaceri din Imperiul Tarist. Si nu in ultimul rand, sunt artistii locali - deocamdata intr-o postura minoritara - a caror proiecte se inspira din arhitectura locala bastinasa, letona. Cea din urma miscare a fost cunoscuta sub numele de Art-Nouveau-ul National, si a fost demarata de arhitectii finlandezi din perioada Imperiului Tarist.

Din punct de vedere arhitectonic, Riga este o mixtura medievala (tipic germanica), clasica (eclectica), Art-Nouveau (pana pe la 1914), functionalista (intre cele doua razboaie), stalinista (luand in considerare [re]constructiile de dupa 1945), realist-socialista (cu ameliorari treptate pana prin 1990).

Riga - Muzeul Ocupatiei

Muzeul se afla intr-o cladire austera, intunecata la culoare, care sar ein evidenta. In zilele comuniste, cladirea era sediul pentru Puscasii Rosii, un grup de letoni care se oferisera voluntari sa lupte pentru Rusia in timpul revolutiei din 1917.

Muzeul Ocupatiei are ca tematica perioada in care Letonia a fost sub ocupatie nazista si comunista. Nu este o experienta usoara dar esential pentru cine vrea sa inteleaga istoria Uniunii Sovietice sau a Germaniei Naziste. Intrarea este gratuita in muzeu.

Riga - Orasul Vechi

Riga a fost o poartǎ pentru comerțul cu triburile baltice și cu Rusia. În 1282, Riga a devenit membrǎ a Ligii Hanseatice. Hansa s-a transformat dintr-o asociație a negustorilor într-o uniune liberǎ a orașelor din Germania de nord și din Balticǎ. Datoritǎ politicilor protecționiste care favorizau membrii germani, Liga Hanseaticǎ s-a dovedit un succes economic, dar politicile exclusiviste au generat o competiție acerbǎ. Ultima Dieta a fost convocatǎ în 1669, într-un moment în care puterea ei era deja slǎbitǎ și când apǎruserǎ alianțe care-i limitatserǎ drastic puterea (între Lituania și Polonia pe de-o parte și Suedia, Danemarca și Norvegia pe de altǎ parte). Totuși, trebuie admis cǎ Hansa i-a dat Rigǎi instrumentele necesare stabilitǎții economice și politice, care i-au asigurat o temelie rezistentǎ de-a lungul tuturor tulburǎrilor politice și a conflictelor care au urmat.

Dupǎ dispariția influenței Hansei, Riga a devenit obiectul intereselor strǎine militare, politice, religioase și economice. Locuitorii Rigǎi au acceptat Reforma în 1522, punând capǎt puterii cardinalilor catolici. Cum Ordinul Cavalerilor Teutoni pierise în 1521, orașul s-a bucurat de statutul de oraș liber timp de 20 de ani. În 1581, Riga a ajuns sub dominația Uniunii Statale Polono-Lituaniene. Încercǎrile de reconvertire a populației zonei la romano catolicism au eșuat în 1621, când orașul a fost cucerit de regele Suediei Gustavus Adolphus. Acesta a intervenit în Rǎzboiul de trezeci de ani nu numai pentru a obține câștiguri politice și economice, dar și pentru a fi un sprijin protestantismului luteran. Livonia a rǎmas sub controlul suedezilor pânǎ în 1710, în aceastǎ perioadǎ Riga bucurându-se de o largǎ autonomie. În acel an, în timpul Marelui rǎzboi nordic, trupele rusești conduse de țarul Petru cel Mare au cucerit Riga. Dominația Suediei în regiunea nordicǎ s-a terminat, Rusia devenind cea mai importantǎ putere nordicǎ, noul ei statut fiindu-i confirmat prin Tratatul de la Nystad din 1721. Riga a fost anexată Rusiei și a devenit un important oraș industrial și port la Marea Balticǎ al Imperiului Rus, cǎpǎtându-și libertatea doar la sfârșitul primului rǎzboi mondial. În 1900, Riga era al treilea oraș al Rusiei, dupǎ Moscova și Sankt Peterburg, din punct de vedere al numǎrului muncitorilor industriali.

Riga

Riga (letonă Rīga) este capitala Letoniei, situatǎ pe malul Mǎrii Baltice, la gura de vǎrsare a râului Daugava, la 56°58' N - 24°8' E. Riga este cel mai mare oraș din Țǎrile Baltice, fiind un centru important cultural, educațional, politic, financiar și politic din zonǎ.

Centrul istoric al orașului Riga a fost inclus în anul 1997 de cǎtre UNESCO pe lista locurilor din patrimoniul cultural mondial, iar orașul este remarcat în mod special pentru arhitectura lui în stil Art Nouveau (Jugendstil), putându-se compara din acest punct de vedere numai cu Viena, Praga sau Barcelona.